Am fost atacat de ştiri date “pe surse” şi am, deci, obligaţia să răspund
Prieteni, în seara aceasta vreau să vedeţi mecanismul din spatele propagandei PSD. Pentru că am fost atacat de ştiri date “pe surse” şi am, deci, obligaţia să răspund.
Joi, 21 februarie, a fost publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor o interpelare adresată ministrului Carmen Dan, pe care am scris-o şi pe care am depus-o marţi, 19 febuarie, împreuna cu doi colegi parlamentari de la USR.
Am întrebat-o pe Carmen Dan, ministrul PSD al Afacerilor interne, care este motivul pentru care a încalcat prevederile Legii nr. 194 din iulie 2017 pentru că NU a prezentat niciun raport privind activitatea Direcţiei Generale de Protectie Internă, aşa cum ar fi trebuit.
Asta este “o ştire” ignorată: NU EXISTĂ RAPORTUL SERVICIULUI SECRET DIN SUBORDINEA LUI CARMEN DAN iar eu, ca deputat USR, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, am cerut socoteală ministrului PSD.
Despre ce este vorba, pe scurt: conform articolului 4(3) din Legea 194 din 27 iulie 2017, ministrul Afacerilor Interne, avea obligaţia să prezinte în faţa comisiilor parlamentare pentru apărare, siguranţă naţională şi ordine publică din Camera Deputaţilor şi Senat, un raport anual cu privire la activitatea Direcţiei Generale de Protecţie Internă în domeniul securităţii naţionale.
Ministrul Carmen Dan nu se poate prevala de faptul că acest raport nu a fost cerut de Parlament întrucât textul de lege prevede foarte clar: “anual SAU la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Direcţiei Generale de Protecţie Internă în domeniul securităţii naţionale.”
În niciun an de cand a devenit ministru, indiferent de guvernul din care a făcut parte, Carmen Dan nu prezentat acest raport.
Iar acest raport este cu atât mai important cu cât anul acesta ar trebui să cuprindă şi perspectiva DGPI, adică a ministerului condus de Carmen Dan, despre represiunea din 10 august.
Mai mult, pe site-ul DGPI, la secţiunea Cadru Legal, Legea 194 din 24 iulie 2017, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/ 2016 privind funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, NU ESTE AFIŞATĂ.
Ştiam că, prin această interpelare fac un mare deranj. Iar apărătorii deranjului au reacţionat, propagând “pe surse”, informaţia PARŢIAL adevarată, cum ca aş fi semnat pentru un proiect de lege care ar “da jandarmeriei puteri sporite”.
Ce s-a întâmplat, de fapt:
Nu am semnat proiectul de lege acum ci în luna octombrie 2018.
Şi l-am semnat pentru că iniţiativa nu dădea “puteri sporite” Jandarmeriei ci, dimpotriva, mai adăuga o treaptă de control asupra acesteia.
Pe scurt, ideile principale, după care detaliez:
*Oare nu şi-ar dori consilierii judeţeni ai opoziţiei să îi poată chestiona, oficial, pe reprezentanţii jandarmeriei şi să-i întrebe, accentuez din nou, oficial, pe stenogramă, asupra comportamentului forţelor de ordine pe care aceştia le gestionează? De ce să facă acest lucru numai comisiile parlamentare? De ce să nu o facă şi reprezentanţii comunităţii unde acţionează respectivele forţe?
*Pentru că despre asta era vorba în proiectul de lege cu pricina, nu despre înfiinţarea de “gărzi mobile”, ci obligarea PRIN LEGE a reprezentantului Jandarmeriei de a participa la şedinţele autorităţilor teritoriale de ordine publica, mai pe scurt ATOP.
*ATOP-ul este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se constituie şi funcţionează pe lângă Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pe lângă fiecare consiliu judeţean.
*Participarea reprezentanţilor jandarmeriei în ATOP este utilă întrucât aceştia nu doar îşi pot asuma responsabilitatea dar şi trebuie să răspundă în faţa membrilor. Membri care nu sunt doar reprezentanţi ai altor instituţii subordonate MAI ci şi consilieri judeţeni (nu toţi din PSD) şi membri ai comunităţii.
*S-a observat lipsa de trasabilitate a deciziilor, inclusiv la protestele din 10 august. Cine a ordonat ce, cui, când şi de ce, cine a planificat ce, cum, unde, cum şi de ce, etc. Asta duce la lipsa de responsabilitate faţă de eventuale abuzuri ale instituţiilor responsabile cu asigurarea ordinii publice.
Concret, initiaţiva nu viza înfiinţarea de “gărzi mobile”, ci prezenţa reprezentantului jandarmeriei de a participa la sedinţele autorităţilor teritoriale de ordine publică, mai pe scurt ATOP.
ATOP-ul este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică. În toate judeţele există o astfel de autoritate, inclusiv în judeţul Galati. Nuanţa importantă este că PSD nu deţine acum majoritatea în absolut toate consiliile judeţene.
Participarea reprezentanţilor Jandarmeriei în ATOP am considerat- o utilă întrucât aceştia îşi pot asuma responsabilitatea dar, la fel de important, trebuie să şi răspundă în faţa membrilor ATOP. Iar membrii ATOP nu sunt doar reprezentanţi ai altor instituţii subordonate MAI ci şi, atenţie, consilieri judeţeni ( şi de la PSD dar şi din opoziţia locală, inclusiv PNL şi PMP, la Galaţi, dar situaţia diferă de la judeţ la judeţ ) şi membri ai comunităţii. Iar acest lucru trebuie făcut prin lege, peste tot în ţară şi nu printr-o simplă hotărâre de consiliu judeţean.
Am considerat utilă participarea lor. Ca să fiu mai bine înţeles: dacă Jandarmeria “dă socoteală” societăţii, să “dea socoteală” şi la nivel local, în faţa unor consilieri judeţeni din Opoziţie.
Pentru că, şi asta este un lucru EXTREM de important, chiar şi ÎN ACEST MOMENT exista Consilii Judeţene în care PSD este în minoritate.
Mai mult, alegerile locale din anul 2020 vor da o nouă componenţă a Consiliilor Judeţene şi, pe cale de consecinţă şi ATOP-urilor judeţene cu 6 LUNI ÎNAINTEA celor parlamentare.
Am convingerea că numărul consiliilor judeţene în care PSD taie şi spânzură se va diminua şi sper să ne ajutaţi ca şi Galaţiul să beneficieze de o nouă structură politică a Consiliului Judeţului, astfel încât ATOP, nu doar la Galaţi dar în general în România, să reprezinte un fel de filtru suplimentar ieşit de sub controlul PSD.
Repet: toată România a văzut cât de bine s-a ascuns PSD în ceaţa generată de lipsa trasabilităţii deciziilor, în primul rând după protestele din 10 august.
La fel, am văzut cu toţii cum, pe 10 august, sub declaraţiile că au fost respectate ordine, au fost comise acte condamnabile, de violenţă, indiferent de interpretare. În mod sigur Parchetul Militar va elucida aceste lucruri.
Ori, într-o astfel de comisie, reprezentanţii Jandarmeriei, cu drepturile şi obligaţiile aferente într-un organism consultativ, au obligaţia de a răspunde şi de a justifica nu numai planurile tehnice viitoare cât şi acţiunile pe care le întreprind. Şi ar face-o în faţa consilierilor judeţeni aleşi de comunitate dar şi a reprezentanţilor societăţii civile.
Oare nu şi-ar dori consilierii judeţeni ai opoziţiei să îi aibă colegi de organism pe reprezentanţii jandarmeriei şi să-i întrebe oficial, pe stenogramă, asupra comportamentului forţelor de ordine pe care aceştia le gestionează?
Numai în comisile din Parlament să se poată face acest lucru, în condiţiile în care majoritatea parlamentară PSD+ALDE blochează tot ce poate? De ce nu şi la nivelul judeţelor, mai ales a acelor judeţe în care PSD+ALDE nu deţin majoritatea sau al Primăriei Bucureşti?
Asta era sensul textului pe care l-am semnat anul trecut, în luna octombrie.
În ceea ce priveşte iniţierea proiectului, din câte am vorbit cu iniţiatorii, se dorea ca toţi membrii comisiei să îl susţină.
Au trecut 4 luni.
Miercuri, 20 februarie, în şedinţa comisiei, am văzut că discuţiile cu membrii comisiei nu au fost duse până la capăt. Drept urmare fiind doar câteva semnături pe el.
Amendamentele adăugate, de corelare, au fost facute de alte grupuri politice şi NU AM FOST CONSULTAT, deşi, teoretic, eram unul din iniţiatori.
Decizia mea de susţinere a unor proiecte este că, OBLIGATORIU, susţin şi îmi asum ŞI amendamentele pe care acestea le conţin.
Aşa că, văzând că discuţiile nu merg în direcţia corectă, mi-am retras semnătura de pe proiect. Ataşez documentul prin care am solicitat retragerea semnăturii. Este datat miercuri, 20 februarie 2019.
Asta e povestea. Suntem în februarie. Am semnat în luna octombrie. Au trecut patru luni şi nimeni nu a avut nicio problemă cu semnătura mea pe acel proiect. Mai mult, nimeni nu a avut nicio problemă nici miercuri, când am retras semnătura.
Problemele au apărut chiar după depunerea interpelării pe subiectul DGPI, despre care am scris la începutul postării.
Chiar credeţi că este o coincidenţă?
Bogdan Rodeanu
Deputat USR Galaţi
www.bogdanrodeanu.ro
