Bogdan Rodeanu, vicepreședintele Comisiei pentru apărare: “Atât Lituania cât şi Letonia au un profil similar României din punct de vedere al poziţionării strategice pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.”
Dacă finalul săptămânii trecute a însemnat depunerea semnăturilor Campaniei #FărăPenali la Parlament, începutul ei a constat într-o activitate susţinuta pe domeniile de acţiune a comisiilor parlamentare în care sunt membru.
Ca vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor dar şi Copreşedinte al Comisiei pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, am participat la o serie de întâlniri în Lituania şi Letonia cu parlamentari şi reprezentanţi ai structurilor guvernamentale.
Astfel, în Lituania, am avut întâlniri cu omologii din Comisia pentru securitate naţională şi apărare din Seimas, Parlamentul lituanian, condusă de domnul Vitautas Bakas, unde, ca reprezentanţi ai două state care sunt piloni importanţi ai arhitecturii de securitate regionale, am subliniat că România şi Lituania pot juca împreuna un rol important, ca parteneri în cadrul Alianţei Nord Atlantice, în poziţia de descurajare şi apărare, prin proiecţia stabilităţii dincolo de frontierele Alianţei.
Deasemenea, în Lituania am participat la discuţii în cadrul Centrului de Excelenţă NATO pentru securitate energetică, unde am luat cunoştinţă, prin amabilitatea directorului Centrului, domnul colonel Romualdas Petkevičius, despre activitatea Centrului, a cărui misiune este de a oferi expertiza tehnică şi academică în domeniul securităţii energetice, domeniu strategic cu rol cheie în asigurarea securităţii naţionale.
În Lituania, am mai avut ocazia de a vizita şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO, o structură similiară cu cea pe care România o găzduieşte la Bucureşti şi care, la fel ca unitatea multinaţională din România, coordonează dislocarea rapidă a forţelor armate aliate, cu timp de reacţie foarte scurt, ca urmare a asigurării necesităţilor logistice.
În continuarea vizitei de lucru la Vilnius, am avut întrevederi cu ministrul de interne al Republicii Lituania, domnul Eimutis Misiūnas, împreună cu care, întrucât am identificat atât similarităţi cât şi aspecte de organizare diferite şi am convenit că este necesară o îmbunătăţire a cooperării bilaterale pe dimensiunea afacerilor interne, desfăşurată în prezent în principal în cadrul construcţiei europene, şi la ministerul de externe lituanian, unde întâlnirea a fost dedicată agendei europene comune, în special asupra Vecinătăţii Estice şi a Parteneriatului Estic. Comportamentul asertiv al Federaţiei Ruse determină atât România cât şi Lituania să implementeze politici convergente pentru a susţine proiecţia stabilităţii şi securităţii dincolo de graniţa estică a Alianţei Nord Atlantice.
Întâlnirile de la Vilnius s-au încheiat cu discuţii împreună cu ministrul apărării al Lituaniei, domnul Raimundas Karoblis, care a prezentat o radiografie cât se poate de actuală a situaţiei geopolitice şi geostrategice din regiunea Mării Baltice şi din estul Europei şi împreună cu care am abordat proiectele de cooperare menite să întărească poziţia de descurajare şi apărare a României şi Lituaniei, ca actori importanţi ai Flancului Estic.
Tot săptămâna trecută, am continuat discuţiile în spaţiul baltic la Riga, unde, la ministerul apărării al Letoniei am reiterat interesele comune ale României şi Letoniei în ceea ce priveşte asigurarea securităţii regionale în contextul ameninţărilor externe şi am discutat despre posibilităţile de a îmbunătăţi cooperarea forţelor armate ale României şi Letoniei şi despre rolul diplomaţiei parlamentare în sprijinirea proiectelor comune, mai ales în cadrul formatului ce reuneşte aliaţii din NATO poziţionaţi pe Flancul Estic.
A urmat o serie de întrevederi cu preşedintele Comisiei pentru apărare, afaceri interne şi prevenirea corupţiei, domnul Ainars Latkovskis, alături de care am abordat aspecte specifice activităţii parlamentare şi ne-am manifestat dorinţa comună de a întări postura defensivă regională, prin acţiuni la nivelul comisiilor de apărare, precum şi cu doamna Inese Lībiņa-Egnere, vicepreşedinte al Parlamentului leton şi preşedinte al Comisiei pentru Securitate Naţională, împreună cu care am discutat despre controlul exercitat asupra structurilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale şi am concluzionat că, pe această temă, România şi Letonia prezintă atât similarităţi cât şi aspecte diferite însă cu aceeaşi finalitate, şi anume utilizarea formelor legitime şi instituţionalizate de control democratic obiectiv pentru întărirea sistemului naţional de securitate .
Vizita în Republica Letonia s-a încheiat cu întâlnirea de la Ministerul Afacerilor Externe de la Riga, unde discuţiile s-au axat pe viziunea României în ceea ce priveşte preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care viitorul comun european parcurge procesul de retragere al Marii Britanii. Pozițiile similare pe multe dintre dosarele europene sunt o bază solidă pentru a întări coordonarea la nivel european, iar continua susținere a politicilor de extindere este necesară pentru a garanta standarde și valori comune. Parteneriatul Estic este o investiție geostrategică pentru stabilitate și prosperitate, iar susținerea vectorului pro-european al statelor asociate în vederea integrării este parte a interesului nostru strategic, cu precădere atunci când privim spre Republica Moldova.
Atât Lituania cât şi Letonia au un profil similar României din punct de vedere al poziţionării strategice pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, confruntându-se cu aceleaşi ameninţări determinate de comportamentul asertiv al Federaţiei Ruse, ceea ce determină necesitatea unor politici comune coordonate, menite să susţină proiecţia stabilităţii şi securităţii dincolo de graniţa alianţei. Astfel, România, Letonia şi Lituania pot avea un rol esenţial în articularea eforturilor care sporesc poziţia noastră de descurajare şi apărare.
Deasemenea, a fost evident interesul comun pentru Vecinătatea Estică şi a instrumentului instituţional dedicat, Parteneriatul Estic, a cărui susţinere depinde de eforturi comune pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii statelor din regiune, ca investiţii geostratetice pentru viitorul arhitecturii europene.
În context, am subliniat interesul strategic al României pentru menţinerea vectorului pro-european al Republicii Moldova şi disponibilitatea de a oferi susţinerea tuturor instrumentelor ce pot garanta acest parcurs.
Concluzionând, considerăm că viitorul Uniunii Europene şi securitatea aliată poate fi garantată prin cooperare şi coordonare pe dosarele de interes comun, iar menţinerea posturii defensive regionale este un factor cheie în realizarea acestui deziderat.
