𝗦𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝗨𝗰𝗿𝗮𝗶𝗻𝗮

Acestea au fost elementele cheie de informare care trebuie să se reflecte în măsuri legislative de sprijin direct pentru situațiile de criză, dar și de funcționare optimă a Statului Român.

Sunt elementele de baza a discuțiilor avute în aceste zile cu Ministrul Apărării și conducerea Statului Major al Apărării.

𝗦𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝘀𝘁𝗮𝘁 𝗡𝗔𝗧𝗢, 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗷𝗮𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁 𝟱 𝘀̦𝗶 𝘃𝗲𝗰𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗮𝗰𝘁 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗮𝗹 𝗨𝗰𝗿𝗮𝗶𝗻𝗲𝗶, 𝗶𝗮𝗿 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗲𝘅𝘁 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̧𝗶𝗲, 𝗱𝗮𝗿 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗽𝗲 𝗺𝗮̆𝘀𝘂𝗿𝗮̆.

Activarea dimensiunii legislative pe managementul integrat al situațiilor de criză, securitatea și apărarea cibernetică, precum și pregătirea populaţiei pentru apărare sunt doar câteva dintre aspectele discutate și asumate de Comisiile de Apărare Senat și Camera Deputaților.

Pe un context complementar, de astăzi suntem țară gazdă a unui Grup de Lupta (BG) NATO, prin voință comună a Aliaților pentru Întărirea zonei de sud-est a Flancului Estic al NATO și UE.

Conform asumării oficiale, România este implicată direct alături de partenerii ei în construcția de “măsuri defensive ce au rolul de a creşte gradul de pregătire şi prevenire a oricăror tipuri de agresiuni la adresa Alianţei şi de a demonstra, cu claritate, angajamentul ferm al NATO pentru apărarea tuturor aliaţilor”.

𝗔𝘀𝘂𝗺𝗮𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗲 𝗳𝗮𝗰 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗳𝗮𝗽𝘁𝗲. 𝗜𝗮𝗿 𝗣𝗹𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗠𝗼𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗠𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗮̆, 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗴𝗿𝗮𝘁 𝗶̂𝗻 𝗠𝗮𝘀𝘁𝗲𝗿 𝗣𝗹𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗲𝗹𝗲. 𝗔𝘃𝗲𝗺 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮̆ 𝗿𝘂𝘁𝗶𝗲𝗿𝗮̆, 𝗳𝗹𝘂𝘃𝗶𝗮𝗹𝗮̆/𝗺𝗮𝗿𝗶𝘁𝗶𝗺𝗮̆, 𝗱𝗮𝗿 𝘀̦𝗶 𝗳𝗲𝗿𝗼𝘃𝗶𝗮𝗿𝗮̆. 𝗣𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘁𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲𝗮 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗹𝗶𝗻𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̦𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗲. 𝗣𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗲𝗹𝗲 𝗮𝘃𝗲𝗺 𝘀̦𝗶 𝗼 𝘀𝘂𝘀𝘁̦𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲 𝗲𝗻𝗼𝗿𝗺𝗮̆ 𝗱𝗶𝗻 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗡𝗔𝗧𝗢.

O parte din stabilitatea regională stă în responsabilitatea instituților guvernamentale de a implementa astfel de măsuri.

De asemenea, stă chiar și în sarcina unor subordonate, fie ele CNAIR, CFR sau APDM.

Deputat USR Galati

Vicepreședinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională